sâmbătă, 2 februarie 2008

Fapt divers

Ahh... aceeasi problema: TIMPUL! Cand trebuie sa treaca repede nu trece si ne face sa fim nerabdatori si stresati.

Credeam ca fazele din filme in care personajele dorm pe spate si se trezesc, se ridica, sunt transpirate si gafaie sunt doar exagerari... acum 2 nopti mi-am dat seama ca nu e asa...

Noapte... sunt obosita, poate mult prea obosita si orasul inca e treaz. Vreau acasa...sau poate ca nu acasa?!?! DA... acasa... dar de ce? Stiu eu ce stiu...

In fata mea am o lanterna si 2 pahare goale... pot face din ele o arma... dar totusi am pistolul meu cu apa pe care mi l-a daruit bunica acum multi ani. Asta este o arma adevarata.... Iau pistolul si il bag in tocul de la telefonul mobil care este agatat de curea... imi infasor esrfa in jurul capului. Gata: acum sunt asasinul perfect!

3 comentarii:

Anonim spunea...

Unde visele devin fantezii si fanteziile devin realitate .

Ai grija ce iti doresti .




Angell.

teo spunea...

nu asculta! daca vrei omoara-te! rezerva-ti tie incercarea asta. o sa renunti."Cu cât înţelegi mai bine ce este libertatea, cu atât o pierzi mai mult." libertatea de a ucide..

Anonim spunea...

visele sunt realitati...dar realitate fara vis nu exista,este de o valoare nula...