Ca un abulic văd în gol
Secunda, netrăind cum trece...
Planeta dată rostogol
Pe derdeluşul vremii rece.
Privesc cu ochi de sticlă cerul
Şi nu găsesc nimic, nimic.
Mă înveleşte iarăşi gerul
În marmoreicul ilic.
În jurul meu totu-i abis...
Zac pe o insulă- speranţă
Şi-mi ninge-n jur cu fulgi de vis
La fel ca-ntr-o polară stanţă.
Şi stând cu mine faţă-n faţă
În efemerul lumii gol,
Îmi pare existenţa-un rol
Jucat într-un decor de gheaţă.
27 noiembrie 2009
