Te cheama. Fie ca te cheama Sonya sau ai orice alt nume tampit nu iti pasa. Stii doar ca INCA esti si nu mai conteaza…
AUZI?!?!?! Auzi cum iti gadila urechile mici si aproape surde de la atata bass cu vorbe de o inselaciune bizara? Auzi cum iti sopteste cat de mult te vrea? Dar tu stii ca te vrea doar pentru placerea-i pur carnala. Stii ca iti sopteste lucruri cretine, care te-ar umili si in acelasi timp te-ar extazia pana la agonie. Dar deodata iubesti bassul. Il divinizezi ca te-a scutit de chinul de a-i asculta la nesfarsit palavrele.
SIMTI?!?!?! Simti cum iti mangaie pielea iritata de soarele torid? Pentru tine, palma lui e ca un medicament. Si in momentul asta iubesti soarele care te-a ranit pentru ca ai un motiv in plus sa il lasi sa te mangaie, sa-ti inchida ranile, sa-ti unga trupul cu saruturi.
VEZI?!?!?! Vezi cum arunca in tine cu noroi caramiziu? Asta stii ca e noroiul durerii lor, noroiul gandurilor tale chinuitoare. si iti place ca nu-l vezi, tu, draga mea Sonya, pentru ca te dezgusta. Dar te gandesti la mangaierile acelea dulci care s-ar potrivi ca un pansament organic peste ranile ruginii. Dar el este printre cei care arunca noroiul dererii in tine. Javra ordinara!
Oh, dulcea mea Sonya, stiu ca esti trista si ca te zbati in tacere. Ti-am spus ca o s-o patesti. Si uite, te-am prins si nu-mi mai scapi, nu, nu-mi mai scapi, pentru ca nu auzi(oh, nenorocit bass), nu vezi si nu poti tipa. Dar am fost bun si te-am lasat sa-i simti INCA atingerile.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu